Cercetând arhivele, acele locuri în care găsim diverse documente din care aflăm cum erau lucrurile odinioară în sat, iată ce am mai găsit.
Într-un raport din anul 1970, am descoperit lista apicultorilor din Brusturoasa. Numărul acestora era mare, mai exact 48 de familii care dețineau 278 stupi de albine. Puțini dintre aceștia aveau stupine mai mari, însă majoritatea lor creșteau albine pentru uzul familiei lor.

Foarte interesantă mi s-a părut diversitatea numelor din sat. Oameni de toate ocupațiile, se îngrijeau să aibă miere din propria gospodărie.
Iată numele celor care acum 55 de ani aveau albine în Brusturoasa. Am fost surprinsă de unele nume, despre care nu aș fi crezut că au crescut albine. Dar vă las să descoperiți nume, poate chiar din familiile voastre dragii mei prieteni.

Bradu Aristița 3; Balaș I. Vasile 6; Ionel Gheorghe 9; Cosma V. Costică 8; Balcanu V. Constantin 7; Burlacu V. Dumitru 7; Ujica Emanoil 5; Toderiță P. Paraschiva 5; Pașcu Ion 8; Butucaru Ion 2; Stoian Alexandru 6; Oprea Vasile 3; Acăroaie Ion 8; Poncișu P. Ion 2; Iftimie Vasile 4; Drumea Ionel 18; Toderiță V. Ioan 8; Balcanu Dumitru 4; Balcanu Gheorghe 20; Gabor Gheorghe 10; Toderiță Georgică 1; Farcaș Petrea 4; Bolog Dumitru 2; Popovici Maria 5; Balcanu N. Dumitru 4; Toderiță Vasile 6; Andrășoaie Gheorghe 3; Teodoreanu Vasile 1; Pașcu Filogenia 5; Tunaru C. Ion 7; Suciu Gavrilă 20; Imbrea I Gheorghe 3; Balcanu St. Constantin 4; Roșu I. Dumitru 5; Hoașcăr Ghe. Ion 3; Gărghi Gh. Ilie 8; Cosma I. Vasile 4; Albert P Petrea 4; Liciu Vasile 12; Tunaru Gh. 2; Muscă Aurel 4; Condrea C. Neculai 2; Coman N. Ion 4;Roșu I. Petru 4; Ciotloș D. Petru 2; Cojocaru P. Ioan 2;
Zona noastră de munte, cu aerul curat, cu flora sa bogată, lipsa totală a poluării, au reprezentat dintotdeauna un mare atu pentru genul acesta de ocupație. De altfel, și în anul 1890, conform Marelui Dicționar Geografic al României, în Brusturoasa erau consemnați un număr de 382 de stupi.

Dar nu trebuie să uităm că În acel an an în care se consemnau următoarele cifre, Brusturoasa se întindea de la graniță, până la Asău, având în componență atunci chiar și Ciobănușul, care ulterior avea să fie mutat la Asău.
De acolo aflăm că la acel an 1890, în Brusturoasa se găseau două izvoare cu ape mine minerale, care conțin iod și pucioasă. Se mai găseau 50 de fierăstraie de apă, 4 piue de bătut sumane, 1 morișcă de apă pentru fărâmat scoarțe de brad și 11 mori de apă.
Tot acel Dicționar menționează că în Brusturoasa anului 1890 se găseau 323 cai, 3085 vite cornute, 518 porci, 482 capre, și 6493 oi care aparțineau la 131 de proprietari.
După cum am mai menționat de multe ori, Brusturoasa era un sat important!

Născută în Brusturoasa, pasionată de istoria locală.