Datorită sprijinului neprețuit oferit de muzeograful Dr. Iulian Bucur, Șef al Secției de Etnografie din cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu“ din Bacău, am descoperit un chestionar deosebit de interesant, care scoate la lumină informații despre comunitatea din Brusturoasa anilor 1870 -1880. Completat de același învățător C. Petrov, din Brusturoasa, despre care amintisem într-un alt episod al acestui blog. Atunci povestisem despre patriotismul său adevărat când, în 1877, își donase salariul de pe o lună pentru efortul țării în Războiul de Independență.

Aș fi putut reda pe scurt  lucrurile aflate, dar frumusețea și savoarea vocabularului acelei epoci m-au determinat să transcriu acele fragmente care pot reda modificările survenite pe parcursul a 150 de ani. Poate că veți fi surprinși, descoperind că unele lucruri sunt neschimbate. Dar altele, așa cum pare normal, sunt pierdute. Desigur că mi-a fost greu să aleg ce să vă prezint. Din cele 400 de întrebări ale chestionarului, nu toate au primit răspuns din partea d-lui Petrov. Poate acele obiceiuri nu se regăseau în Brusturoasa, poate întrebările nu i se păruseră relevante, ori poate că pur și simplu unele caiete să se fi pierdut în perioada celor cinci ani scurși până la tipărire. Așa că am făcut o selecție subiectivă și arbitrară.

În ianuarie 1870, apărea revista „Columna lui Traianu – revistă mensuală – pentru istoria, linguistica și psicologia poporană“, sub direcțiunea domnului Bogdan Petriceicu Hașdeu.

După aproximativ șapte ani, în 1877, acesta devine membru al Academiei Române, ca o încununare a extraordinarei activități de istoric, de om de cultură, de scriitor, etc. Așa încât, devine unul din cei mai indicați profesioniști care să întocmească cercetări despre poporul român:

Iată ce ne spune chiar Hașdeu în numărul 1 al anului 1882, din revista „Columna lui Traianu“:

„La 1877, amiculŭ meŭ George Chițu, atunci ministru alŭ Instrucțiunii Publice, îmi încredințase sarcina de a elabora unŭ cestionarŭ, cu ajutorulŭ căruia, prin intermediulŭ învĕțătorilorŭ de pe la sate mai cu deosebire, să se pόtă aduna resturile, câte vorŭ mai fi rĕmasŭ, din obiceiele juridice ale poporului românŭ.

Acelŭ cestionarŭ sʼa și publicatŭ atunci întrʼo edițiune oficială, distribuită în tόte districtele, reproducêndu-se apoi Columna lui Traianŭ și în Analele Academiei Române.

Spre încântarea cititorilor, voi reproduce câteva răspunsuri ale învățătorului Petrov, cu toate că și cele ale celorlalți învățători sunt extrem de interesante. Voi transcrie, dar nu voi respecta grafia acelor vremuri, deoarece textul ar fi destul de greu de urmărit. Cu toate acestea, deși am adaptat puțin scrierea, nu am rezistat să nu păstrez exprimarea acelor vremuri.

1.(Întrebare): Cine este acela, sau cine sunt acei, cari împacă neînțelegerile ce se ivesc între sate învecinate? – de cătră cine sunt aleși unii ca aceștia? – și după ce fel de obicei își îndeplinesc ei sarcina lor?

(Răspuns): Acela care împacă neînțelegerile ce se ivesc între satele învecinate este în present Primarul; iar în trecut a fost proprietarii de moșii și vătajii acestora considerați ca niște judecători de săteni prin sate.

2.(Întrebare): Flăcăii sau fetele din sat se căsătoresc ei întrʼalt sat? – și cum sunt priviți atuncea, atât în satul din care aŭ eșit, precum și în satul în care aŭ intrat prin căsătoriă?

(Răspuns): Flăcăii și fetele se întâmplă adese-ori de se căsătoresc în alt sat. Aicea în com.Brusturόsa fiind-că e la frontieră despre Austro-Ungaria, adese-ori se căsătoresc flăcăi și fete dʼaci cu cei din Transilvania, și vice-versa. Unii de aicea se duc dupe ast-fel de căsătoriă de viețuesc în Transilvania, și alții de acolo vin aicea. Flăcăii și fetele Române, cari prin căsătoriă vin din Transilvania și se stabilesc aicea, sunt priviți de cătră locuitori ca nișce streini, arătându-le despreț și numindu-i <<venetici˃˃.

3.(Întrebare): Care este părerea sătenilor despre orășeni?

(Răspuns): Sătenii ce merg de se așează în oraș sunt priviți ca niște leneși cari <<fug din sat ca să nu mai muncească din greu˃˃ și <<se duc la oraș ca să trăiască mai ușor˃˃.

4.(Întrebare): Cum sunt priviți sătenii ce trec prin sat sau se așează pe acolo? – și în ce chip, cu dˈamăruntul, se face ospătarea călătorilor sau a musafirilor?

(Răspunsul): Străinii ce vin din alt sat și se așează aicea sunt priviți ca niște oameni nedemni de a viețui în locul natal din cauza vr՚unor defecte. Tot-de-a-una, mai ales la certe, îi numesc: <<străini – venetici˃˃

5.(Întrebare): Ce se înțelege pe acolo sub cuvântul de străin?

(Răspuns): Pe aicea, sub cuvântul de străin se înțelege mai cu seamă individul acela ce ar fi venit de aiure, iar nu imediat acel ce ar fi de o altă națiune.

6.(Întrebare): Ce se înțelege sub cuvântul de creștin? Adecă: numai pravoslavnicii sunt numiți ast-fel? Sau și alte credințe creștine?

(Răspuns): P՚acolea, sub cuvântul de creștin se înțelege mai cu seamă pravoslavnicii.

7.(Întrebare): Ce se înțelege sub numele de Ungurean, dacă sunt Ungureni pe acolo? – cu ce fel de lucru se îndeletnicesc aceștia? – sunt ei așezați statornic acolo? Ori numai în treacăt? – și cum sunt priviți de cătră sătenii pământeni?

(Răspuns): În astă comună se află unele cotune (precum e Ciughieșul) locuite numai de Unguri; și fiind-că aceștia sunt stabiliți aicea din timpi foarte vechi, îndeletnicindu-se cu meseria și ținând obiceiurile Românilor, apoi nu mai sunt priviți de aceștia din urmă ca străini, ci ca pământeni.

8.(Întrebare): Cum sunt priviți de către popor Armenii? – cum sunt priviți Evreii? – și cum Țiganii?

(Răspuns): Evreii sunt priviți de popor ca niște indivizi străini de națiă, religiă, și cu calitățile cele mai urîte, ațintită fiindu-le mintea (mai osebit celor de prin sate) numai a înșela pe creștini. Țiganii sunt priviți tot cam asemene cu Evreii în privința calităților, fiind că mulți din ei s՚aleg hoți; însă despreț tot mai mare au Evreii, pentru că înșeală pe creștini mai mult decât Țiganii.

9.(Întrebare): Oamenii din sat se împărțesc ei în bogați și săraci? – sau se împărțesc ei alt-fel cum-va? – și prin ce se deosebesc aceștia unii de alții?

(Răspuns): Oamenii din sat se împart în bogați și săraci. Cei dintâi se bucură de o considerațiune mult mai mare decât cei d՚al doile chiar cînd acești din urmă s՚ar întâmpla să fiă mult mai culți decât cei întâi.

Dacă v-au plăcut întrebările și răspunsurile, vă rog să îmi spuneți, ca să vă mai pun, iar dacă nu, mergem pe alte lucruri, ca să nu vă plictisesc. Chiar mi-a fost greu să hotărăsc la câte întrebări să mă opresc, fiindcă sunt atât de interesante…..

De Liliana Atomulese

Născută în Brusturoasa, pasionată de istoria locală.

3 comentarii la „Cum trăiau brusturenii în anii 1870-1880 chestionar C. Petrov”
  1. Extrem de interesant. Nu cunosc realitatea actuala dar nu prea departe de patru decenii in urma la întrebarea numărul 2) tatăl meu răspundea la fel, chiar și in ceea ce-i privea pe familiari.
    Mulțumim pentru articol

  2. Ca de obicei, articole super -interesante scrise cu râvnă și multă dragoste, având la bază o minuțioasă cercetare a arhivelor cât și o intensă comunicare cu oamenii locului. Multă inspirație și multă răbdare în conceperea următoarelor articole pe care le aștept (așteptăm) cu nerăbdare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You cannot copy content of this page