După cum ați mai citit deja și în alte articole, cel de al Doilea Război Mondial a lăsat niște urme de neșters în Brusturoasa. Deja ați aflat mărturiile lui Ionică Alecsă, despre cum rușii luaseră toate oile de la stână și le duseseră la Șugura, acolo adunând la un moment dat ca la 12.000 de oi și zeci, ori poate sute de vaci, porci, cai, toate pentru hrana armatei ruse.
În articolul de astăzi, o altă mărturie a unui localnic, pe atunci copil, vine să confirme și să întărească toate cele povestite de mulți oameni din sat. Vorbim despre Gică Șelaru, care acum se apropie de vârsta de 90 de ani, pe care îi poartă cu demnitate și înțelepciune.

Gică Șelaru, la cei aproape 90 de ani, duce o viață ca la 40. Încă mai ține vacă și are abonați la lapte, crește porci pe care îi vinde, pune cloști care scot pui și le vinde cu totul, ori doar puii, depinde de client. Pentru aceste animale trebuie hrană, așa că toată vara face fân, cultivă de toate în grădină și livadă, își mai ia și ajutoare, fiindcă e prea mult pentru un om singur. Însă, viața sa este una extrem de activă, nu se plânge de nimic, doar de lipsa timpului, care e prea scurt pentru câte are de făcut. În plus, Gică Șelaru este foarte priceput la tratarea animalelor. Chiar și tehnicienii veterinari îi recunosc priceperea, fiindcă știe să ajute la fătatul vacilor, al oilor, al scroafelor. Se pricepe și la tratamente, mai mult sau mai puțin empirice. Când l-am întrebat de unde știe toate aceste lucruri, a răspuns că în urmă cu vreo 40 de ani lucra la așa zisa „porcărie”, iar acolo a băgat în cap tot ce făceau doctorii.
După cum este menționat și în povestea lui Ionică Alecsă, aflăm că rușii, care staționau pe teritoriul comunei, au făcut mari prădăciuni, în scopul aprovizionării trupelor de pe front cu alimente. Pentru asta, luaseră la răscolit toate satele, toate stânele, toate gospodăriile, și confiscau toate animalele pe care le găseau, fie vaci, fie oi, fie porci ori păsări. Fără să mai vorbim de brânză, făină, practic orice era comestibil. Prin asemenea încercare a trecut și familia lui Gică Șelaru, care pe atunci era copil mic. Rușii au venit și le-au luat cele două vaci, dintre care una avea și un vițel mic.

Spre norocul lor, la Șugura nu erau și ofițeri, animalele erau păzite doar de soldați. Așa că planul a funcționat. Contra rachiului, soldați i-au dat mamei înapoi vaca și vițelul.

Era noapte, și nu ar fi putut merge până în Brusturoasa pe drumul mare, fiindcă erau tot timpul patrule, care i-ar fi prins. La Gura Șugurii era o punte, care trecea în Cotumba. Însă, puntea nefiind sigură, nu ar fi putut trece cu vaca pe ea. Așa că, mama a decis să treacă direct prin apă. Doar că vițelul era mic, și s-ar fi înecat, dar și copilul era mic. Grea dilemă. În plus, pe cer treceau bombe și trasoare, era un adevărat coșmar. Vocea lui Gică se frânge brusc, povestind amintirea aceasta dureroasă. După o scurtă oprire, povestește în continuare cum mama a luat vițelul în brațe, și a trecut prin apă. Pe celălalt mal, au intrat la o casă unde au primit adăpost peste noapte. Au reușit să ducă vaca și vițelul acasă, într-un final.

Poate vă întrebați de ce mama a trebuit să se descurce singură……. Pentru că, în timpul acesta, tatăl său fusese obligat de ruși să plece cu căruța cu boi, să transporte muniție pe front. Rușii rechiziționaseră toate căruțele din sat, cu boi, cu cai, împreună cu oamenii care le dețineau, și făceau transporturi pentru armată.
Vremuri de tristă amintire, care, oarecum, aveau justificarea războiului, deși nu așa ar fi trebuit să procedeze o armată aliată. Și mai tragic a fost că, aproximativ 15 ani, la modul oficial, deși a fost mult mai mult, rușii ne-au jefuit groaznic. Deși eram una dintre țările învingătoare, rușii ne-au pretins despăgubiri de război, pentru că o parte din război luptasem de partea puterilor centrale, adică împotriva lor. Aceste despăgubiri de război au însemnat distrugerea completă a țării, bogățiile subsolului, cerealele, lemnul și orice se poate imagina, luând drumul Rusiei. În acest timp, jaful era completat de către soldații ruși care, intrau în case și luau absolut tot, haine, mâncare, animale. Mai rău era că aproape de fiecare dată violau femeile, mai întâi pe cele tinere, dar și pe celelalte.
Aceste informații de la final, explică pentru cei tineri, de ce românii au o adevărată panică și spaimă atunci când aud despre o eventuală „prietenie” cu rușii. Pentru că ei, și când ne-au fost dușmani, dar și când ne-au fost „prieteni”, au fost răi și haini. Istoria trebuie cunoscută!

Născută în Brusturoasa, pasionată de istoria locală.