În căutarea celor mai vechi scrieri despre Brusturoasa, deși există și altele mai vechi, mi s-a părut tare interesantă relatarea următoare. Așadar, în anul 1890, aflăm din Revista Periodică Eclesiastică, (anul al XIV-lea, nr. 5) că vine în vizită pe la toate bisericile și mânăstirile din județul Bacău, protoiereul Th. Atanasiu, care întocmește un: „MEMORIU – de starea bisericelor și a parohiilor din Județul Bacău”. Văzând frumusețea textului, am găsit de cuviință să transcriem partea din memoriu referitoare la comuna Brusturoasa, care avea la acel moment două parohii, cu 5 biserici.
Comuna Brusturoasa, al căria cel dintâi sat se numește Goiasa. Biserica poporului este de lemn, în stare bună, durată în anul 1837 de poporăni, prin stăruința Preotului Andrei, după cum arată pomelnicul ctitorilor. De asupra ușei a avut veleatul săpat în ușor, dar cu ocasia reparației din anii conteniți, din neglijență s-a astupat cu scânduri. Mergând de la Goiasa înainte, cale de 7-8 chilometri, pe malul stâng al Trotușului este satul Sulța, cu o populație de 64 contrib. orthod. Biserica de aici este de lemn, durată în anul 1853, de poporăni, după cum arată inscripțiile de la icoanele Împărătești. Parohul ambelor sate este Lefter Bânțu (fără curs).
Prin amabilitatea d-lui Ion Sturdza, nepot al Ioanei și al lui Radu R. Rosetti, am primit o poză care aparține colecției familiei Rosetti, reprezentând bisericuța veche de la Cotumba, despre care protoiereul ne relatează în următoarele fraze. Poza se pare că este făcută în anii 1920.

Înainte de la Sulța, ca la trei chilometri, tot pe aceiași lature a Trotușului, se găsește satul Cotumba. La marginea satului spre răsărit, între munți și la cea mai frumoasă posiție este biserica Schitului Cotumba. Această bisericuță este de zid, în stare bună, făcută în anul 1771 de Paharnicul Grigore Crupeschi; lungimea ei este de șase metri, iar lățimea de cel mult trei metri. Prestolul nu este în Sf. Altar ci numai o masă așezată la fereasta din fundul Altarului, carea servește de prestol. Aici cu vr-o 80 de ani în umă a fost un schit de călugărițe, carele avea ca propietate muntele numit Cotumba. Odată cu desființarea schitului s-a perdut și acea rezeșie, iar biserica nu posedă astă-zi nimică, ba nici chiar pământul acordat de legea rurală nu-l are. Prin prejurul bisericei a fost o livadă fel de fel de pomi roditori, care s-a devastat mai de tot, afară de câți-va meri, peri și pruni. Dintre chilii a rămas numai una în fața bisericei, iar cele-l-alte sunt o ruină. Când în anul 1882 am fost pentru prima dată în comuna Brusturoasa, Primarul comunei și Preotul mi-a împărtășit cu un fel de mulțumire sufletească, ideia ce aveau de a dărâma bisericuța, iar materialul să-l transporte în sat spre a clădi alta; la auzul acestora li-am răspuns categoric că nu li se va permite nici-odată, ci mai bine să acopere biserica și chilia esistentă. M-au ascultat; li-am mulțemit atunci, li mulțemesc și acum. Astă-zi biserica este în stare bună și la a doua sau a treia sărbătoare se oficiază în ea S-ta Liturghie. Reproduc în tocmai inscripția de asupra ușei: „Acest sfînt locaș s-au făcut de Jupânul Grigore Crupeschi Vel Paharnic, în zilele prea luminatului Domn GrigorieVoevod, leat 7279”. Poporul din Cotumba însumează cifra de 98 contribuabili ortodoxi.
Imaginea care însoțește următoarele fraze, este poate de prin 1910, pe când biserica Brusturoasa nu avea încă pridvor, acesta fiind adăugat în anul 1912. Probabil că așa a văzut-o și înaltul oaspete, care venise în control în 1890.
De la Cotumba ca la 1 chilometru în sus, pe laturea dreaptă și stângă a Trotușului este satul Brusturoasa, reședința comunei. Biserica parohiei e de zid, în stare bună și curat întreținută, făcută în anul 1871 de comună. Următoarea înscripție de afară dovedește aceasta: „Acest sfânt locaș s-a făcut cu cheltuiala budgetului al comunei Brusturoasa, sub administrația Primarului Gheorghe Tunaru, 1871, Iulie 30”. Poporeni orthodoxi sunt în acest sat 146 contrib. Cinci sau șase chilometri în sus, chiar la frontiera despre Austro-Ungaria este satul Palanca, unde este și vama. Biserica de aici este de lemn, în stare proastă în raport cu însemnătatea locului. Ea este durată la anul 1803 de cătră Jupânul Enea „spre pomenirea lui” după cum glăsuiește pomelnicul ctitorilor. Populația din acest sat se urcă la 114 contrib. orthod. iar preot liturghisitor la cele trei biserici de mai sus este N. Theodoreanu (Sem. gr. I).”

Pentru a încheia în mod corect informațiile despre biserica din Brusturoasa, se cade să adăugăm un mic fragment din „Monografia parohiei Brusturoasa”, scrisă în anul 1915 de părintele sachelar Gheorghe Hanganu, paroh al parohiei Brusturoasa. Iată-l în mijlocul credincioșilor, în anul 1921, la Ziua Eroilor.

Această biserică cu patronul “ Nașterea Maicei Domnului“ este biserica parohială a acestei parohii și a fost zidită în anul 1856 prin stăruința prea iubitului meu unchiu Preotul Vasile Hanganu din lemn de brad cu ajutorul a mai multor creștini care au contribuit la clădirea acestui sfînt locaș. Terminîndu-se, construirea cu ajutorul lui Dumnezeu în anul 1859 s-a sfînțit în timpul arhipăstoriei Locotinent de Episcop de Roman Nectarie Hermeziu Sotiriupoleos. Acest Sfînt Locaș nu fu de multă durată căci lemnul putrezînd locuitorii acestui sat s-au gîndit să construiască una de zid. Și îndată sau și apucat de zidit un locaș în anul 1871 fiind ajutați de astă dată și din fondul comunal zidind-o din piatră și cărămidă. Îndată după terminare s-a sfințit de către P.S. Episcop de Roman Isaia Vicol. În construirea bisericei au dat concursul și primarul Gh. Tunariu care era la acele vremuri primar a actualelor comune Brusturoasa și Agăș care pe atunci formau o singură comună cu un singur primar. Toate acestea se găsesc scrise pe o piatră ce este așezată deasupra ușei a intrărei în biserică.

Toate informațiile care se regăsesc în acest articol, dar și multe, multe altele, se află în broșura din imagine, care se găsește spre vânzare în pridvorul bisericii din Brusturoasa. Veți afla lucruri și mai amănunțite, despre toate satele care aparțineau de parohia Brusturoasa, începând cu Goioasa și până la graniță, la Palanca. Și veți găsi și relatări despre toți preoții care au slujit cu credință în această parohie, vreme de peste 150 de ani. Broșura a fost creată ca un omagiu adus celor 150 de ani de când a fost construită actuala biserică, dusă la bun sfârșit și tipărită prin strădania actualului preot paroh, Constantin Popa. De fapt, în același an 2021, se împlineau și 175 de ani de la punerea pietrei de temelie a primei biserici, despre care ne relata părintele Gheorghe Hanganu în ultimul fragment.

Născută în Brusturoasa, pasionată de istoria locală.
Rolul bisericii în viata comunității este sfânt!