Vara este un anotimp atât de ofertant, mai ales din punct de vedere al evenimentelor, încât sunt încântată să vin spre cititorii acestui blog, cu noutăți care întotdeauna ne fac plăcere și care ne aduc puțină mândrie în suflete.
Pentru că nimic nu e mai frumos, decât faptul că avem copii, iar acești copii sunt cuminți, sunt minunați și de multe ori, sunt și talentați. Am mai avut de gând să vă povestesc despre ei, dar abia acum se pare că a venit acel timp.

Ziua de sâmbătă, 12 iulie 2025, a fost o zi în care copiii grupului folcloric „Dor Străbun”, ne-au reprezentat localitatea la cea de-a XXXIII ediție a Festivalului de Folclor de la Slănic Moldova. Fiind vacanță, copiii mai sunt plecați în tabere, ori cu părinții în concediu. Cu toate acestea, grupul folcloric nu a lipsit, chiar dacă au fost mai puțini.


Pentru cei care, poate, nu știu, grupul folcloric înființat de dl. profesor Gheorghe Roșu, numit „Dor Străbun”, a pornit inițial ca un grup vocal bărbătesc, formulă în care a funcționat ani de zile.

Mai nou, acest grup s-a înnoit cu voci tinere, despre care veți afla astăzi câte ceva. Aceste voci tinere sunt elevii clasei externe de canto popular, din cadrul Școlii Populare de Arte și Meserii Bacău. Această clasă externă a fost înființată în urmă cu câțiva ani, ca o necesitate determinată de numărul mare de copii doritori să studieze muzica populară. Distanța mare de Bacău, ar fi făcut imposibilă participarea la cursurile din oraș. Așa însă, lucrurile s-au aranjat frumos. An de an, prin această clasă trec mulți elevi, dintre care unii, mai târziu chiar vor face carieră în muzică.

Întrebându-l pe dl. Gheorghe Roșu, despre numele copiilor pe care îi are în grupul folcloric, l-am pus într-o mare încurcătură. De-a lungul anilor, prin acest grup s-au perindat zeci de copii. Oricum ar fi procedat, tot ar fi uitat pe unii sau alții, ar fi nedreptățit pe cineva, așa că a decis să-mi spună doar numele celor prezenți pe 12 iulie la Slănic Moldova. Nu că ei ar fi mai buni, ori mai importanți decât alții. Deseori în grup sunt câte doi frați, ori veri. O departajare ar fi imposibilă. Toți vin cu drag de muzică, cu pasiunea pentru tradiții sădită de către părinți.

Aici îi vedem pe Alesia Acatincăi, pe Antonia Hogea, pe Ana-Maria Ferenț, pe Bâlbâie Mihai, pe Claudia Hogea, pe Ana Sofia Bosoi și pe Alexia Sârbu. Însă, grupul are și alți membri consecvenți, care de data aceasta nu au reușit să ajungă la eveniment, cum ar fi Antonia Sebeștin, Antonia Gabor, ori Dănuț Filip, dar și alții.
La cursurile acestea, elevii nu învață doar să cânte cu vocea, dar află și tainele notelor muzicale și ale instrumentelor. Bazele bine construite ale studiului își vor arăta roadele, pe măsură ce acești elevi vor crește și se vor hotărî să aprofundeze cunoștințele dobândite acum. Toate repetițiile și lecțiile, au loc la Centrul Social „Sfântul Stelian” din localitate, pus la dispoziție de autoritățile locale.









Astăzi am început prin a vorbi despre Festivalul de Folclor de la Slănic Moldova. Însă acest grup folcloric onorează toate invitațiile pe care le primește. Iată câteva imagini de la „Nedeia de la Pădurăreni”, manifestare care a ajuns anul aceasta la cea de-a XV-a ediție.



Desigur că, ori de câte ori se întâmplă să fie evenimente în Brusturoasa, acești copii talentați ne ajută cu prezența lor, dând un plus de valoare oricărei activități. Așa s-a întâmplat și atunci când, tot în același spațiu de la Centrul Social „Sfântul Stelian”, am avut lansarea revistei de Brusturoasa, „Izvor de neuitare”. Invitații la eveniment au fost încântați de evoluția micilor artiști.

Deși am pornit cu gândul de a saluta prezența grupului folcloric „Dor Străbun” la Festivalul de Folclor de la Slănic Moldova, până la urmă nu am rezistat tentației de a vă prezenta și alte aspecte ale activităților acestuia, desfășurate în timp.
Și mi se pare foarte important să le aducem mulțumiri, nu doar d-lui Roșu, care muncește cu acești copii, dar mai ales părinților care înțeleg necesitatea de a păstra valorile satului. Care fac sacrificii pentru a-i înscrie, a le cumpăra costume și încălțări. Care deseori, deși urgențele pot fi altele în familie, se străduiesc să le creeze timp pentru a nu lipsi.
Și revin, cu gândul meu dintotdeauna, că prezentul sună bine, dar viitorul și mai bine!

Născută în Brusturoasa, pasionată de istoria locală.