Astăzi ne pregătim să o sărbătorim pe sfânta Cuvioasă Parascheva. Pentru asta, am pregătit și eu un articol, care să împletească vechiul cu noul. Adică, voi reda un fragment din broșura aniversară despre Parohia Brusturoasa, creată cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la construcția bisericii actuale, care face referire la minunea săvârșită de Cuvioasa, chiar în Brusturoasa. Iar urmarea, va fi despre cum influențează biserica și o viață dusă cu credință, evoluția unor copii din sat. Pentru că, stând în preajma părintelui Constantin, am avut prilejul să cunosc niște tineri despre care am aflat lucruri frumoase și dătătoare de speranță, că viitorul nostru poate merge pe o cale bună. Revenim la povestea din 1947, și aflăm că:

„Preotul Ioan Grigoraș, după cum am spus deja, a fost tot timpul aproape de comunitate. Legat de perioada secetei, în scrierile găsite de la părintele Grigoraș, sfinția sa nu a menționat o întâmplare specială, despre care auzisem de la oamenii din sat. Însă, părintele Vențel Balcanu, a ținut neapărat să o amintească. Din presa vremii, aflăm că în acel an 1947, în urma solicitării credincioșilor, preoții și mai marii bisericii ortodoxe din Moldova au decis să plece într-o procesiune cu moaștele Cuvioasei Parascheva de la Iași, pentru a aduce ploaia de care era atâta nevoie. De altfel, a fost cea mai mare procesiune organizată vreodată cu moaștele acestei sfinte. Racla a fost însoțită prin județele Iași, Vaslui, Bacău, Neamț și Baia, de către mai mulți clerici de la Catedrala Mitropolitană, în fruntea lor fiind arhimandritul Teoctist Arăpașu.
Ca urmare a căutărilor prin documentele vechi ale parohiei, am avut bucuria de a găsi pe o pagină a Sfintei Evanghelii de la acea vreme, două însemnări referitoare chiar la această întâmplare. Una a fost scrisă de către părintele Grigoraș: „Seceta din 1946 prelungindu-se și în anul 1947 Mitropolia de Iași a hotărât să poarte Sfintele Moaște ale Sfintei Paraschiva, să fie purtate în toată Moldova. Sfânta a fost adusă și în această parohie și depusă în fața bisericii în ziua de 28 iunie. Spre seară, de unde nu ploase de mult timp, s-a pornit o ploae mare, că soborul a hotărât ca Sfînta să fie dusă în biserică unde a stat pînă a doua zi, din cauza unei ploi torențiale. Pr. I. Grigoraș”

Cealaltă însemnare de pe aceeași pagină, poartă chiar semnătura Arhimandritului Theodor Arăpașu, care însoțise racla în acel pelerinaj: „Minunile săvârșite în drumul sfântei. La Berești-Bistrița – Roman când a intrat sf. raclă cu sfințitul trup al Cuvioasei în hotarul comunei a început să plouă.Deasemenea în orașul Bacău după doi ani de secetă, a plouat timp de 4 zile după ce a fost pusă în Bis. Sf Ier. Neculai. Mulți evrei din Bacău și Moinești sau închinat sfintei și au adus daruri de mulțumire. Bolnavi mulți sau vindecat prin atingerea de trupul Sfintei. Lucrători și muncitori cu intelectuali au purtat trupul sfintei cu mare evlavie. 1947 iunie 29 – Arhim. Theoctist Arăpaș”
Mama mea, Elena (Cocuța) Bânțu, avea la acea vreme doar 5 ani. Însă ține minte perfect întâmplarea. Fiindcă familia ei locuia în satul Surdu (Hângănești), lângă Trotuș, au ieșit cu toții pe calea ferată să vadă procesiunea. Era mulțime de oameni, în frunte cu preoți, cu prapuri, și desigur cu icoana Cuvioasei Parascheva. De acolo de unde erau, se vedea cerul spre Agăș, negru de nori amenințători, care veneau în urma procesiunii. Și ține minte și ploaia binecuvântată care a urmat.
Spuneam despre legăturile pe care le creează credința adevărată. Astăzi, o vom cunoaște pe Andreea Ioniță, o tânără speranță în devenire, a picturii de icoane, dar și de peisaje, care a pornit pe calea artei, având-o alături chiar pe Cuvioasa Parascheva. Pentru ca mai apoi, să apară alte icoane, dar și alte tablouri, pe care le vom mai vedea altădată.

În continuarea acestui articol, nu am rezistat tentației de a vă lăsa să descoperiți nu doar lucrările Andreei, dar și câteva dintre gândurile acestei tinere deosebite, care are talent nu doar pe șevalet, dar și în cuvintele meșteșugite.
„Brusturoasa, pentru mine, este un loc sfânt. Aici am descoperit pasiunea mea pentru pictură într-un mod neașteptat. Întâlnirile cu Divinitatea, în timpul slujbelor din biserica satului, au fost pentru mine ca un îndemn spre frumusețe, spre liniște și spre gânduri curate. Încă de mică, am fost fascinată de frumusețea naturii din jurul meu. Am început cu lucruri simple, cum ar fi flori și animale, folosind culorile pe care le aveam la îndemână. Chiar dacă primele mele încercări nu au fost perfecte, am simțit o bucurie imensă în a crea ceva cu propriile mele mâini. Am continuat să pictez în fiecare zi, explorând diferite tehnici și experimentând culorile.


Pe măsură ce am devenit mai încrezătoare în abilitățile mele, am început să pictez peisaje și să redau frumusețea satului meu. Am capturat în imagini râurile liniștite, dealurile verzi și casele tradiționale în culori vibrante și detalii minuțioase. Pictura mi-a oferit o modalitate de a-mi exprima dragostea și admirația față de locul meu natal.

Pictura, în satul sufletului meu, a devenit o parte esențială a identității mele și o modalitate de a-mi conecta sufletul cu frumusețea din jurul meu. Treptat, am început să câștig încredere în abilitățile mele și să îmi dezvolt propriul stil artistic. Pictura a devenit o pasiune pentru mine și acum îmi place să împărtășesc creațiile mele cu ceilalți.
Cum e viața mea de când am început să pictez?
Viața mea de când am început să pictez pot spune că a devenit mult mai colorată și plină de bucurie! Îmi place să explorez diferite tehnici și stiluri de pictură, să mă pierd în culori și să creez lucrări care să transmită emoții și să inspire. Pictura a devenit o formă de exprimare pentru mine, un mod de a-mi lăsa imaginația să zboare și de a aduce frumusețe în lume. Îmi place să împărtășesc lucrările mele cu prietenii și să văd cum le aduc zâmbete și bucurie. Este o pasiune care mă face fericită și mă ajută să mă dezvolt creativ.”
Îi dorim Andreei să poată izbândi pe această cale, urmând studii care să o ajute să devină ceea ce își dorește din inimă.
Iată niște gânduri, sincere și simple, în perfectă concordanță cu liniștea și reculegerea cu care așteptăm sărbătoarea de prăznuire a Cuvioasei Parascheva de mâine. Sărbătoare binecuvântată să aveți!

Născută în Brusturoasa, pasionată de istoria locală.
Preotul Grigoraș este o amintire Sfânta pentru comunitate.
Succes Creatoarei de frumos , felicitări Creatoarei de emoții !