După cum spuneam în articolul săptămânii trecute, „Legea pentru comunele urbane și rurale”, dată de către Al. I. Cuza, în anul 1864, a reprezentat un punct major de cotitură pentru țară, punând bazele României moderne. Astăzi voi mai menționa câteva articole despre administrația locală, adică despre primar, consiliul local și vom vedea că lucrurile nu s-au prea schimbat. Și, fiind atât de interesante, nu am rezistat tentației de a vi împărtăși și vouă.
Problema mea este, în schimb, tot nerezolvată. Eu caut referiri clare la Brusturoasa, de mai înaintea acestui an 1864, atât de important. Aplicarea acestei legi, de comasare a satelor mici pe lângă satele mari, nu se putea face, în cazul nostru, dacă Brusturoasa nu era acel sat mare, care să devină organ tutelar a 11 – 12 sate înconjurătoare. Îmi imaginasem că Agășul, având și fabrica de cherestea Italo-Română, devenită Goetz, ar fi fost destul de dezvoltat, plus că se afla cumva mai la mijlocul văii. Dar se pare că nu, Brusturoasa era mai mare.
Voi căuta, cu răbdare, până voi găsi ceva relevant. Doar că asemenea muncă este de durată, dar mai ales de răbdare. Oricum voi, cei care mă însoțiți în această călătorie, și citiți postările mele, veți descoperi odată cu mine acele lucruri care ne vor lumina calea.
Pe drum însă, vom mai găsi alte și alte fapte și întâmplări interesante, pe care ar fi păcat să nu le aflăm împreună.
Astăzi aș zice să mai rămânem puțin lângă domnitorul Al. I. Cuza. Asta pentru ca să nu credem că noi, cei de azi, vom fi inventat roata. Toate au fost gândite de atunci, în acele legi ale anului 1864.
Capitolul 3.
Compunerea autorităței comunale
Art. 18. Fie-care comună este representată prin un consiliu comunal, a căruia compunere, alegere și atribuțiuni se determină mai jos.
Administrațiunea trebilor fie căria comune este încredințată unei persoane care poartă numele de Primarul comunei.
Atribuțiunile acestui magistrat se vor determina mai jos.
Art. 19. Consiliul comunal se compune de cinci membri sau consiliari în comunele până la 1.500 locuitori.
De 7 membri sau consiliari în acele de la 1.500 până la 3.000 locuitori.
De 9 membri sau consiliari în acele de la 3.000 până la 5.000 locuitori.
De 11 membri sau consiliari în acele de la 5.000 până la 15.000 locuitori.
De 13 membri sau consiliari în acele de la 15.000 până la 30.000 locuitori.
De 15 membri sau consiliari în acele de la 30.000 până la 50.000 locuitori.
De 17 membri sau consiliari în acele de la 50.000 în sus.
Art. 20. Nu pot fi consiliari în comunele urbane cei ce nu sciu scri și ceti.
După o enumerare a celor care pot exercita dreptul de alegător comunal, ( de consilier), aflăm dintr-un articol următor:

Art. 26. Israeliții pământeni, până ce vor areta că au simțimântele și moravurile romănesci și până la o modificare a legei de față, nu vor putea esercita drepturile comunale de cât în condițiunile următoare:
a). Dacă servind în armata Română au dobândit rangul de sub-ofițer.
b). Dacă au săvârșit cursul de colegiu sau facultate în România.
c). Dacă duce studii regulate (…) a dobândit de la o facultate străină diploma de doctor (…)
d). Dacă a întemeiat în România o fabrică sau manufactură folositoare țărei și care ocupă cel puțin 50 meseriași.

Art. 27. Nu pot fi alegători comunali, ori care ar fi contribuțiunea ce plătesc către stat:
1). Servitorii cari primesc simbrie.
2). Interdicții.
3). Faliții nereabilitați.
4). Cei osândiți judecătorește la o pedeapsă criminală sau la pedeapsă corecțională, pentru următoarele delicte:
a). Furtișaguri.
b). Abus de încredere.
c). Înșelăciune.
d). Spargere de peceți și sustragere de acte depuse în locuri publice.
5). Acei ce în public sunt cunoscuți că țin case de prostituție sau jocuri de cărți.
După ce aflăm cum își desfășoară activitatea consiliile comunale, de câte ori se întâlnesc, cum votează hotărârile, etc., ni se spune ce este oprit, cum am spune azi, „conflictul de interese”:

Art. 57. Ori ce Membru al comunei este oprit:
1). De a sta față la deliberarea secțiunilor în care are un interes personal, adică când hotărârea ce se va lua va putea aduce lui sau rudelor și aliaților lui vre un avantagi sau pagubă.
2). De a lua parte la vre un servici, la vre o strângere de dări, la vre o dare în antrepriză, sau a figura ca garant în vre o antrepriză a comunei.
3). De a interveni ca Advocați sau plenipotenți în procesele pornite în contra comunei, precum nici a apăra cu plată vre un proces al comunei.

Așadar, dragi mei, nimic nou sub soare. Totul a fost gândit de Al. I. Cuza, împreună cu M. Kogălniceanu.
Dacă nu apare nimic nou în căutările mele, vom cerceta puțin, în articolul următor, ce atribuțiuni avea primarul. El avea puteri extrem de mari, după cum vom vedea.
Iar pentru cei care au studiat puțină rusă în școală, îi provoc la ceva care cred că li se va părea un exercițiu interesant, acela de a descifra această scriere.

Născută în Brusturoasa, pasionată de istoria locală.